vineri, 27 aprilie 2012

Despre altfel de viata

Nu am inteles multe lucruri pana acum. Probail a lipsit revelatia, momentul, cotitura sau doar oamenii din jur. Dar viata s-a spalat de lesuri inutile si de realizari marete, precum si de dorinte stupide incadrate in clisee.
Spalatul vaselor aduce momente de realizari stupide. Si azi m-am simtit tanar, asa cum admiram si cum imi pacea sa cred ca mi-as permite sa fiu vreodata. A inceput sa se dezvolte simtul civic si dorinta catre frumos. Si descoperi lucruri care au fost acolo dintotdeauna, dar niciodata nu vor mai putea fi privite la fel. Cafeaua de la Starbucks a capatat un alt sens decat cel nejustificat de scump invelit in hipstereala, parcurile din Bucuresti au devenit mai verzi, mai luminoase, mai interesante la fiecare colt, nu doar locuri stupide de promenada languros-roamntica. Cand se ia lumina, e un moment prielnic de a te pierde pe stradute, nu de a injura enervata Enel-ul si a numara liniutele de la bateria laptopului. Niciodata primavara si soarele nu au avut un gust mai bun ca in acest an, in care se anunta lucruri marete. Guvernul cade, euro creste, Lady Gaga concerteaza la Bucuresti, iar Nicusor Dan candideaza la primarie. La urma urmei, e 2012, anul marcant. Pentru unii, poate. Pentru mine, enorm.
Se spune ca e foarte important cum iti incepi anul. Iar eu am terminat si am inceput intr-un ritm fantastic. Dupa ce am obosit 4 ani alergand spre mult prea multe directii si cerinte de autodepasire externa, ma odihnesc, imi trag rasuflarea si ma bucur ca mi-au ramas atatea de realizat intern. Si dupa ce m-am impastiat in particule elementare dupa tot ceea ce a trecut, acum ma adun din diverse locuri si nu contenesc sa imi dau singura motive de uimire.Cu o teama justificata ca nu mai fac ceea ce trebuie, outside the box contingentele se schimba. Si ceea ce trebuie, nu mai trebuie. Ca intr-o dimineata frumoasa in care te trezesti si iti propui cu indarjire o lista lunga de lucruri pe care trebuie sa le faci, iar dupa-masa ajungi la concluzia ca pot fi amanate la urma urmei.
Cand memoria ta dureaza 15 secunde, incepi sa gandesti fiecare miscare in pasi simpli. De acolo, mai vezi tu ce va urma.
- Trebuie sa ajungi acolo, si acolo, si acolo...
- Hai sa ajungem intai aici, si dupa mai vedem ce si cum.
Asa se sparg planurile marete in scopuri simple si dezorientate. Da, sunt in tanar dezorientat. Asta era.